Criminal grec Konstantinos Passaris – supranumit ”Fiara din Balcani” – condamnat la închisoare pe viață pentru dublul asasinat comis în București, la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2001 – atunci când a pătruns într-o casă de schimb valutar din București și a lăsat în urma sa două victime – nu a reușit nici de această dată să-i înduplece pe judecători că s-a schimbat suficient, pentru a-i fi schimbat regimul de detenție închis într-unul semideschis.
Mai mult, potrivit motivării de la procesul lui Konstantinos Passaris, consultată de GÂNDUL, judecătorii i-au dat criminalului grec termen abia în septembrie 2024 pentru schimbarea regimului. Decizia instanței este una definitivă.
Criminalul Konstantinos Passaris se află încarcerat în Penitenciarul din Arad, acolo unde execută o pedeapsă cu închisoarea pe viață după condamnarea pe care a primit-o în anul 2003.
Cu doi ani înainte de condamnare, grecul a comis un dublu asasinat în București, la o casă de schimb valutar, iar după ce a fost încarcerat, a devenit un contestatar vehement al regimului de detenție.
Judecătorii au mai punctat că, pentru a-i fi luată în calcul constestația de schimbare a regimului de detenție, Passaris trebuie „să se evidenţieze printr-un comportament exemplar, excepţional, numai acesta putând forma convingerea în sensul că persoana condamnată s-a îndreptat.”
Reamintim faptul că grecul, care a dat și statul român în judecată, acuzând condițiile proaste din penitenciarele Jilava și Craiova, și-a făcut un obicei din a cere eliberarea condiționată, însă judecătorii îi resping cererile, considerându-l în continuare periculos pentru societate.
În motivarea consultată de Gândul s-a arătat, în esenţă, că „petentul nu îndeplineşte cumulativ condiţiile legale pentru schimbarea regimului de executare într-unul inferior ca şi grad de severitate, având în vedere că perioada executată până în prezent la regim închis este insuficientă pentru a concluziona în mod temeinic asupra progreselor în ceea ce priveşte reintegrarea sa socială.
În plus, judecătorii au precizat că „nu există suficiente dovezi de reintegrare socială pentru a justifica schimbarea regimului de executare într-unul în care măsurile de supraveghere şi securitate sunt reduse, aşa cum este regimul semideschis.”
Pe perioada executării pedepsei, potrivit informațiilor existente în modivare, Konstantinos Passaris a fost sancţionat disciplinar de nouă ori şi a fost recompensat de peste 40 de ori.
În plus, aceasta a participat la activităţi socio-educative, moral-religioase şi sportive, judecătorii precizând că nu prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. În prezent, criminalul grec nu munceşte şi are 66,95 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate.
„Instanţa reţine că, aşa cum s-a arătat, deşi petentul a participat la activităţi socio-educative, sportive, moralreligioase şi a fost recompensat de peste 40 de ori pe perioada executării pedepsei, totuşi, având în vedere perioada mare rămasă de executat din durata pedepsei, în mod corect judecătorul de supraveghere a privării de libertate a apreciat că, în acest moment, nu se poate concluziona în mod temeinic asupra progreselor în ceea ce priveşte reintegrarea socială a petentului, care să justifice schimbarea regimului de executare într-unul inferior ca şi grad de severitate, caracterizat prin măsuri de supraveghere şi securitate reduse, astfel cum este regimul semideschis.
Gravitatea faptei comise de persoana condamnată nu poate justifica prin sine însăşi menţinerea petentului la regimul închis, totuşi aceasta are o influen ţă asupra individualizării regimului de executare, astfel cum prevede art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013, întrucât impune existenţa unei proporţionalităţi între atingerea adusă valorii sociale lezate prin infracţiune şi conduita prin care petentul dovedeşte că s-a îndreptat şi că poate fi încadrat într-un regim ce presupune un grad ridicat de libertate.
Astfel, în cazul unei infracţiuni deosebit de grave comise – cum este și situația petentului, condamnat pentru săvârșirea unei infracţiuni contra vieţii – deţinutul trebuie să se evidenţieze printr-un comportament exemplar, excepţional, numai acesta putând forma convingerea în sensul că persoana condamnată s-a îndreptat. Periculozitatea revelată de săvârşirea unor fapte grave nu poate fi contrabalansată printr-o simplă conduită corespunzătoare a persoanei condamnate, pentru a se putea dispune trecerea în regimul de executare semideschis sau deschis fiind necesar ca persoana să se evidenţieze printr-un comportament excepţional, exemplar”, se precizează în motivare.
În luna noiembrie a anului 2001, Konstantinos Passaris a comis, în București, un dublu asasinat într-o casă de schimb valutar.
Temutul Passaris fusese condamnat şi în Grecia, pentru 18 fapte penale, dintre care cinci omoruri, fiind căutat atunci de Interpol. ”Ucigașul de polițiști” era considerat un specialist al evadărilor (mai multe detalii AICI),
Paradoxal, ”Fiara din Balcani” a dat statul român în judecată, atunci când se afla în Penitenciarul Gherla, însă a refuzat despăgubirile acordate – 14.000 de euro , susținând că suma este prea mică.
Grecul acuzase, la vremea respectivă, ”condiții inumane” în penitenciar, respectiv faptul că ar fi fost legat de pat timp de doi ani, ar fi avut lumină zi şi noapte în celulă, dar și că nu a avut parte de intimitate.
Criminalul Konstantinos Passaris are un cazier nu doar stufos, ci și de-a dreptul înfricoșător, iar procurorii din Atena au solicitat părții române să aprobe opt mandate de arestare emise pe numele grecului.
Este vorba despre infracțiuni săvârșite de Passaris și de complicii săi, fiecare dintre ele fiind de o gravitate maximă.
CITIȚI ȘI: